La mulți ani de Ziua Unirii Principatelor Române!
24 ianuarie 1859 – data la care a avut loc Unirea Țării Românești cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.
Reformele lui Cuza
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.
În timpul domniei lui Cuza a fost conceput Codul Civil și Codul penal de inspirație franceză, legea pentru obligativitatea învățământului primar și au fost înființate primele universități din țară, respectiv cea de la Iași (1860), care azi îi poartă numele, și cea de la București (1864). Tot în această perioadă a fost organizată și armata națională.
Au fost elaborate și promulgate Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii publice, precum și crearea Consiliului de Stat. Tot acum se înființează Școala Națională de Arte Frumoase, la București, la conducerea căreia este desemnat Theodor Aman și este inaugurată, în premieră, o Școală de Medicină Veterinară.
Nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă sau militară din țară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice pe baza noilor cerințe ale epocii moderne.
Prima linie de cale ferată din România
În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu (fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu Dunărea și astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un preț de construcție de 196.500 franci pe kilometru.
Spitalul „Noul Pantelimon”, sau „Colentina”
În anul 1858 prințul Scarlat Ghica hotărăște construirea așezământului medical denumit la acea vreme „Noul Pantelimon” pe un teren donat de domnitorul Grigore Ghica. Construcția a fost inaugurată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia aniversării a cinci ani de la Unirea Principatelor Române. Pe lângă fondurilor strânse pentru construcție, Domnitorul a contribuit cu o donație proprie de 2000 de galbeni.
Serviciul poștal modern
Epoca poștei moderne române începe în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poștal cu cel telegrafic, emițând Decretul no.1279/6 decembrie 1864. Două săptămâni mai târziu (18 dec. 1864) este emis și Decretul prin care se adoptă Calendarul Gregorian în serviciile poștale.
Adoptarea sistemului metric
Primele încercări de uniformizare a măsurilor au avut loc în Ţările Române, în perioada Regulamentului Organic (1831-1832), la acea vreme pentru măsurarea lungimilor sau distanţelor utilizându-se atât stânjenul lui Constantin Vodă, cât şi stânjenul lui Şerban Vodă, care aveau valori diferite.
Din anul 1844 stânjenul lui Constantin Vodă nu mai era în vigoare, fiind folosit pe scară largă stânjenul lui Şerban Vodă.
În anul 1848 apare la noi prima lucrare ştiinţifică dedicată sistemului de măsurători, Gh. Asachi (1788-1869) alcătuind „Măsurile şi greutăţile româneşti şi moldoveneşti în comparaţie cu ale celorlalte neamuri”.
După Unirea Moldovei cu Ţara Românească, s-a simţit nevoia introducerii unui Sistem Metric ca unic sistem de măsură, iar la 15 septembrie 1864, a fost adoptată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România, reglementare care a fost prezentată şi susţinută în Parlament de Mihail Kogălniceanu şi semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Acest act a reprezentat deschiderea căii pe care statul român modern avea să o parcurgă spre cele mai actuale cerinţe ale metrologiei mondiale, a sistemului de măsuri şi greutăţi, legea intrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 1866, în Principate, acelaşi sistem fiind adoptat, zece ani mai târziu şi în Transilvania.
Deoarece sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern, aș propune o nouă sărbătoare națională, “Ziua lui Cuza” – 20 martie, ziua lui de naștere.